cere rugăciune

Ministerul de mijlocire

Chemarea la mijlocire este prezentă în toată Sf. Scriptură. Atât în Vechiul, cât şi în Noul Testament vedem personaje de orice tip, clasă socială, rasă, sex, care se adresează lui Dumnezeu, singuri sau împreună cu alţii, în mod public sau în particular, pentru a-i cere haruri, minuni, vindecări, semne, iertare, reconciliere, pace, victorie în războaie, binecuvântare şi ocrotire.

Cel care mijloceşte are ca model sublim pe însuşi Isus, singurul Mijlocitor între Dumnezeu şi oameni. Sf. Fecioară Maria se bucură de o predilecţie particulară înaintea lui Dumnezeu încă din zămislirea ei neprihănită şi, împreună cu Fiul ei, Isus, mijloceşte fără încetare pentru Biserică şi pentru lumea întreagă.

CINE?

Oricine este chemat să mijlocească, dar sunt unii pe care Dumnezeu îi face sentinele spre binele fraţilor. Fiind vorba despre o chemare specială şi o carismă particulară de mijlocire, tocmai pentru că-şi trăiesc menirea, ei se bucură de o favoare specială din partea lui Dumnezeu. Dumnezeu ascultă rugăciunea lor şi îi susţine în această luptă spirituală pe care o au de dus prin rugăciune pentru fraţii lor şi pentru planul de instaurare a Împărăţiei lui Dumnezeu în lume. Dumnezeu vrea să ne facă şi pe noi responsabili de darurile sale şi de tot ceea ce intenţionează să facă în favoarea oamenilor. Cel care mijloceşte, prin rugăciunea sa, obţine haruri de la Dumnezeu.

CUM?

Printr-o rugăciune continuă, în tăcere sau cu voce tare, prin cântece sau prin carisma cântului în limbi, prin posturi şi pocăinţe şi printr-o serioasă purificare a inimii şi a vieţii. În mod public sau particular, chiar şi în secretul propriei camere; în mod comunitar sau de unul singur, mijlocitorul intră pe aceiaşi frecvenţă de undă cu Dumnezeu în profunzimea inimii sale. Desigur că rugăciunea de mijlocire dobândeşte şi mai multă putere atunci când este rodul comuniunii dintre două mai sau multe persoane adunate în numele Domnului (cf. Mt 18,19). 

UNDE ?

Cel care mijloceşte nu are nevoie de locuri particulare. Se poate ruga atât în secretul unei chilii (călugărul sau sihastrul) sau a propriei camere, cât şi într-o biserică înaintea Euharistiei (adoratorul). Se poate ruga în prezenţa oricărui alt minister care este în desfăşurare: de evanghelizare, de eliberare, de vindecare, asigurând prin prezenţa şi rugăciunea lui legătura cu “priza” de unde provine orice forţă şi tărie de la Dumnezeu.  

CÂND? 

Ziua sau noaptea, în  timp  ce ceilalţi  slujesc sau în  timp ce  totul tace. Atunci când Dumnezeu îl cheamă la mijlocire, cel chemat răspunde. Atunci când în profunzimea sufletului său simte că Dumnezeu trece sau cheamă, dar şi atunci când experimentează pustiul interior al inimii sau încercările vieţii. Cel care mijloceşte se jertfeşte pentru ceilalţi chiar şi atunci când nimeni nu bagă de seamă acest lucru şi nu înţelege ce anume se întâmplă. Rugăciunea de mijlocire se ridică neîncetat către Dumnezeu şi obţine de la El orice har, făcând astfel o punte între Dumnezeu şi omenire. 

DE CE?  Cel care mijloceşte trebuie să se ofere pe sine pentru a fi în tăcere în slujba lui Dumnezeu şi a fraţilor, iar asta pentru ca Dumnezeu să se manifeste, să intervină cu harurile iubirii Sale. Uneori cel care mijloceşte se interpune între Creator şi creatură până într-acolo, încât se naşte o întâlnire directă între cei doi, după care misiunea sa ia sfârşit. 

CARISMA   Există  un  minister  anume   legat   de   carisma  de   mijlocire  în   virtutea căreia Dumnezeu cheamă anumite persoane sau chiar comunităţi întregi pentru a le încredinţa misiunea de a se ruga fără încetare pentru omenire şi pentru planurile de iubire ale lui Dumnezeu cu lumea şi cu oamenii. 

COMUNIUNE  

Este un lucru fundamental să existe comuniune între persoane, căci fără de aceasta nu există mijlocire. Dacă un grup sau o comunitate sunt sfâşiate de dezbinări şi de lupte interne, rugăciunea acestora este lipsită de rod, căci lipsa de comuniune îndepărtează de prezenţa lui Dumnezeu.    

În grupurile şi Fraternităţile Comunităţii Magnificat există mereu un grup de persoane care fac slujirea de mijlocire. Slujirea acestor persoane este atât individuală, cât şi comunitară. Momentul comunitar de mijlocire este săptămânal şi se trăieşte sub forma adoraţiei euharistice.


Ministerul de mijlocire se roagă pentru:

  • Sf. Părinte Papa şi episcopii locului,
  • Responsabilii Generali ai Comunităţii şi Responsabilii locali,
  • Persoanele care cer rugăciune specială Comunităţii atât în mod direct, cât şi prin intermediul site-urilor www.reinnoirea-carismatica.ro şi www.comunitateamagnificat.ro
  • Proiectele de evanghelizare şi de formare duse înainte de Comunitate;
  • Intenţiile speciale de rugăciune pentru diferite nevoi personale şi comunitare.